Oricate principii ai avea, oricate trasaturi clar definite ale personalitatii ai detine, oricata moralitate zvacneste din tine ca din babele bisericesti, cand iubesti, totul dispare. Si daca nu dispare, se metamorfozeaza cu siguranta. Ca te schimbi in bine sau in rau depinde de nenumarati factori. Dar schimbarea se produce cu siguranta, chiar de uneori o negam.

Demnitatea o consider de multe ori scuza lasului. Mi se pare mult mai lipsit de demnitate sa nu lupti pentru ceea ce iubesti cu toata fiinta decat sa zici “n-o sun io! Da’ ce? Ori is prost??”. Nu te va aprecia mai mult daca n-o cauti ci va credea ca nu-ti pasa.

Orgoliul vine si te face sa zici “nu las de la mine, ca eu-s puternic!” Puternic esti cand aplanezi un conflict din fasa, puternic te numesti cand de dragul amandurora inchizi in tine un “mai du-te-n mortii ma-tii”. Sa fii puternic inseamna sa accepti arta compromisului.

Curajos n-o sa fii niciodata daca-ti faci bagajele si pleci pentru ca n-ai stiut ce-a facut aseara. Curajul nu inseamna sa pleci, curajul inseamna sa ramai.

Daca nu din viata reala, atunci sigur din “sex and the city” toate voi dragelor, stiti ce incurajatoare si reconfortante ca o perna pot fi prietenele. Dar inainte sa-l lasati si sa cautati compasiune in bratele lor, ganditi-va ca ele nu-l cunosc cum il cunoasteti voi. Oricat ti-ar zice Marioara ca ea crede ca te-nseala, Marioara n-a stat la curu’ lui si nici nu-I clarvazatoare.

Din experienta proprie am invatat ca ceea ce se intampla intr-o relatie, nu e stiut decat de 2 oameni. Numai cei implicati direct pot simti si vedea adevarul. Si oricat vi l-ar umbri altii cu dubiile lor, ramaneti surzi si totul se va rezolva.

Increderea definitiveaza o relatie. E, dupa parerea mea, ultimul lucru care vine si unifica totul. Poate la sex sunteti zeitati, poate va potriviti ca 2 peas in a pot, dar cand o urma de dubiu exista, totul cade la primul repros. Stiu, din tot sufletul stiu, ca Tu consideri ca ai incredere deplina in partenerul tau. Poate te gandesti ca increderea se pierde, nu se castiga, dar nu e asa. Gandeste-te daca l-ai sunat macar o data sa-l intrebi pe unde e si raspunsul ti s-a parut fals, evaziv. Ideea aia de dubiu pe care-ai simtit-o atunci, ideea ce-a durat 2 secunde, inseamna lipsa de incredere. Nu exista deasemenea incredere pe domenii, par example, am incredere in dragostea lui, am incredere in bunatatea lui, am incredere ca e acasa cand imi zice ca e dar fiindca stiu ca barbatii stau prost cu monogamia, n-am incredere ca nu m-ar insela. Inainte sa-I declari unui om increderea ta in el, gandeste-te de doua ori. Cand mai tarziu se va dovedi ca nu-I asa, vei parea un om mic, mincinos, disperat si nu te vei mai intelege nici tu.

Gelozia, oricat de constructiva o vad unii, e lipsa increderii si e o scuza penibila de cele mai multe ori. Problema vine cand ea creste direct proportional cu lipsa motivelor. Vasazica el e langa tine, e tot ce vrei tu, e Dumnezeul tau dar totusi suspectezi tu ceva, ca totusi e prea perfect totul.

Nu-ti mai compara partenerul cu altii din trecut. Nimeni nu seamana cu nimeni, fiecare actioneaza diferit chiar de semnele-ti par aceleasi. Lasa-I spatial in care poate respira, nu-l acuza doar datorita intuitiei tale feminine si totul va fi absolut cum vrei tu sa fie, cum vreti voi.

Astea, desi par sfaturi, nu-s; sunt trairi menite sa te-ajute sa gandesti mai limpede inainte sa iei o decizie ce probabil va schimba totul. Omoara impulsivitatea, nesiguranta si gandeste-te la amandoi, nu la unul, cand vrei sa injuri, sa urli si sa bati din picioare.

Pe aceeasi tema

• Post-ul asta e foarte original